Lege nr 550 din 14 octombrie 2002 privind vanzarea spatiilor comerciale proprietate privata a statului si a celor de prestari de servicii, aflate in administrarea consiliilor judetene sau a consiliilor locale
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic pentru vanzarea spatiilor comerciale si a celor de prestări de servicii, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, denumite în continuare spaţii comerciale sau de prestări de servicii.
(2) Vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii se realizează prin negociere directă sau, după caz, prin licitaţie publică cu strigare, în condiţiile prezentei legi.
ART. 2
(1) Dispoziţiile prezentei legi sunt aplicabile şi spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii situate în imobilele reglementate de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, în următoarele cazuri:
a) când fostul proprietar a primit despăgubiri potrivit acordurilor internaţionale încheiate de România, în condiţiile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 10/2001;
b) când persoana îndreptăţită a pierdut dreptul de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent, în condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001;
c) când persoana îndreptăţită a optat pentru măsuri reparatorii prin echivalent, în condiţiile legii;
d) când imobilele nu se restituie persoanelor îndreptăţite şi rămân în administrarea deţinătorilor actuali, potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
(2) Dispoziţiile prezentei legi sunt aplicabile şi spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii situate în imobilele aflate în zona de protecţie a unui monument istoric. Vânzarea acestor spaţii se poate face numai cu avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor.
ART. 3
(1) Dispoziţiile prezentei legi nu sunt aplicabile spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii reglementate de Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) Până la adoptarea legii speciale privind regimul juridic al imobilelor care au aparţinut cultelor religioase sau comunităţilor minorităţilor naţionale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, este interzisă înstrăinarea spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii situate în imobilele în cauză ori schimbarea destinaţiei acestora.
ART. 4
În înţelesul prezentei legi, noţiunile de mai jos se definesc astfel:
a) vânzător – consiliul judeţean, consiliul local al comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti sau regia autonomă de interes local care are în administrare, respectiv în patrimoniu, spaţii comerciale sau de prestări de servicii. Vânzătorul încheie contracte de vânzare-cumpărare în numele statului sau în nume propriu, după caz, în condiţiile prezentei legi;
b) cumpărător – orice persoană fizică sau juridică, română ori străină, care are calitatea de comerciant sau prestator de servicii, potrivit legii. Cumpărător nu poate fi o persoană juridică română de drept public sau o societate comercială la care statul român ori o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar;
c) spaţiu comercial – spaţiul destinat actelor şi faptelor de comerţ, astfel cum sunt definite la art. 3 din Codul comercial;
d) spaţiu pentru prestări de servicii – spaţiul destinat prestării unor servicii către persoanele fizice sau juridice.
CAP. 2
Reguli comune privind vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii
ART. 5
(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi consiliile judeţene şi consiliile locale vor aproba, prin hotărârea a două treimi din numărul consilierilor, lista spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii, proprietate privată a statului, care se află în administrarea lor, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local de sub autoritatea acestora, care urmează să fie vândute potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
(2) În cazul spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, hotărârea prevăzută la alin. (1) se adoptă pe baza propunerii consiliului de administraţie al regiei autonome respective.
(3) Prefecţii vor veghea ca hotărârea prevăzută la alin. (1) să cuprindă toate spaţiile comerciale sau de prestări de servicii care cad sub incidenţa prezentei legi. În acest scop hotărârile consiliilor locale şi ale consiliilor judeţene vor fi comunicate prefecţilor în termen de cel mult 3 zile de la adoptare şi vor fi afişate la sediul primăriei, respectiv al consiliului judeţean. Prefectul va cere completarea sau modificarea listei, dacă este cazul, iar în situaţia în care se refuză solicitarea prefectului, acesta se va putea adresa instanţei de contencios administrativ. Sesizarea şi judecata se fac în procedură de urgenţă. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.
(4) În cazul municipiului Bucureşti lista spaţiilor supuse vânzării se aprobă de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pe sectoare. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
ART. 6
(1) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în fiecare comună, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti sau judeţ, în care există spaţii care cad sub incidenţa prezentei legi, se constituie o comisie pentru vanzarea spatiilor comerciale sau de prestări de servicii, denumită în continuare comisie. Comisia se constituie prin dispoziţie a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, şi va fi formată din 5 membri titulari şi 2 – 3 membri supleanţi, după cum urmează:
a) 3 reprezentanţi ai consiliului local sau, după caz, ai consiliului judeţean în a cărui administrare se află spaţiul comercial sau de prestări de servicii ori sub a cărui autoritate se află regia autonomă deţinătoare a spaţiului; desemnarea reprezentanţilor consiliului se face prin vot deschis cu votul a două treimi din numărul consilierilor;
b) un reprezentant al regiei autonome, respectiv al regiei autonome nominalizate de primar sau de preşedintele consiliului judeţean; stabilirea reprezentantului se face de către consiliul de administraţie al regiei autonome;
c) un reprezentant al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, desemnat de directorul general.
(2) Pentru îndrumarea şi supravegherea comisiilor organizate prin dispoziţie a primarilor de sectoare se constituie, prin dispoziţie a primarului general, o comisie a municipiului Bucureşti, în componenţa prevăzută la alin. (1).
(3) Dacă persoanele care urmează să facă parte din comisie nu sunt nominalizate în termenul fixat de primar, acesta va stabili din oficiu componenţa comisiei.
(4) Membrii comisiei îşi desemnează un preşedinte. Secretariatul comisiei este asigurat prin grija secretarului unităţii administrativ-teritoriale, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti.
(5) Membrii comisiei nu pot fi acţionari, asociaţi, administratori sau cenzori la persoana juridică, respectiv nu pot fi soţ/soţie, rude sau afini până la gradul al 4-lea inclusiv ai persoanei fizice care a solicitat cumpărarea spaţiului comercial sau de prestări de servicii. În caz de incompatibilitate, în termen de 5 zile comisia se completează cu alţi membri din rândul supleanţilor.
(6) Pentru activitatea depusă în cadrul comisiei membrii acesteia au dreptul la o indemnizaţie al cărei cuantum şi condiţii de acordare se stabilesc prin hotărâre a consiliului local sau judeţean, cu avizul direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, şi se achită din fondurile realizate din vânzarea spaţiilor comerciale.
(7) Încălcarea dispoziţiilor legale privind constituirea comisiilor poate fi contestată în termen de 5 zile de la constituirea acestora, de către persoanele interesate, la secţia de contencios administrativ a tribunalului. Instanţa soluţionează cererea în camera de consiliu, în termen de 48 de ore de la sesizare. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.
ART. 7
(1) Comisia are următoarele atribuţii:
a) ţine evidenţa spaţiilor care cad sub incidenţa prezentei legi;
b) stabileşte preţul minim de vânzare, pe baza unui raport de evaluare;
c) selectează evaluatorul spaţiilor supuse vânzării prin licitaţie publică;
d) în cazul vânzării prin negociere directă, negociază preţul de vânzare cu solicitantul;
e) organizează licitaţia publică cu strigare, dacă este cazul;
f) aprobă vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii cu plata în rate.
(2) Hotărârile comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilor acesteia.
ART. 8
(1) În vederea vânzării spaţiului comercial sau de prestări de servicii, comisia stabileşte un preţ minim de vânzare, pe baza unui raport de evaluare elaborat de persoane fizice sau juridice autorizate, potrivit legii. Evaluatorul va fi selectat de comisie prin licitaţie publică organizată în termen de 10 zile de la constituirea comisiei.
(2) Preţul minim de vânzare, stabilit potrivit alin. (1), va fi avut în vedere ca bază de negociere, în cazul vânzării prin negociere directă, respectiv va fi cuprins în oferta de vânzare prin licitaţie publică cu strigare.
(3) Raportul de evaluare şi stabilirea preţului de vânzare pot fi contestate de persoanele interesate, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, la secţia de contencios administrativ a tribunalului. Judecata se face de urgenţă, cu citarea contestatorului, a comisiei şi a evaluatorului. Comisia este reprezentată de preşedintele acesteia. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.
ART. 9
(1) La finalizarea procedurii de vânzare a fiecărui spaţiu comercial sau de prestări de servicii, potrivit prezentei legi, comisia încheie un proces-verbal cuprinzând datele cu privire la desfăşurarea procedurii de vânzare şi preţul obţinut pentru spaţiul vândut.
(2) Procesul-verbal se depune la sediul vânzătorului, prin grija secretarului unităţii administrativ-teritoriale.
(3) Refuzul de a încheia procesul-verbal sau încheierea nelegală şi netemeinică a acestuia poate fi contestată la secţia de contencios administrativ a tribunalului, de către partea interesată, în condiţiile art. 8 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător.
ART. 10
(1) Contractul de vânzare-cumpărare a spaţiului comercial sau de prestări de servicii se încheie în termen de 15 zile de la data finalizării procedurii de vânzare, potrivit prezentei legi, şi se semnează, din partea vânzătorului, de preşedintele consiliului judeţean sau de vicepreşedintele desemnat în acest scop, de primar ori, după caz, de preşedintele consiliului de administraţie al regiei autonome.
(2) Refuzul vânzătorului de a încheia contractul de vânzare-cumpărare poate fi atacat în justiţie în condiţiile art. 8 alin. (3).
ART. 11
(1) Preţul de vânzare al spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii se poate achita în rate de către cumpărătorii comercianţi sau de către prestatorii de servicii, autorizaţi în baza Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, cu modificările ulterioare – persoane fizice şi asociaţii familiale -, sau de societăţile comerciale constituite în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, care se încadrează în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, în condiţiile legii.
(2) În celelalte cazuri încheierea contractului de vânzare-cumpărare şi achitarea integrală a preţului se vor face în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea negocierilor şi convenirea preţului.
(3) În cazul în care un cumpărător, persoană fizică sau juridică, se află în situaţia de a cumpăra, în condiţiile prezentei legi, două sau mai multe spaţii comerciale sau de prestări de servicii situate în aceeaşi comună, oraş sau municipiu ori în unităţi administrativ-teritoriale diferite, comisia poate aproba vânzarea în rate doar pentru unul dintre spaţii, la alegerea cumpărătorului.
(4) În acest scop cumpărătorul va semna o declaraţie pe propria răspundere, din care să rezulte că nu a beneficiat de plata în rate pentru cumpărarea unui alt spaţiu comercial sau de prestări de servicii.
(5) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi în municipiul Bucureşti.
(6) Dispoziţiile alin. (3), (4) şi (5) nu se aplică spaţiilor de producţie şi de prestări de servicii.
ART. 12
(1) Vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii cu plata în rate se face către cumpărătorii prevăzuţi la art. 11 alin. (1) în următoarele condiţii:
a) avans de 25% din preţul de vânzare;
b) rate lunare eşalonate pe un termen de până la 3 ani, fără acordarea unor termene de graţie;
c) perceperea unei dobânzi anuale de 10% .
(2) Comisia va solicita cumpărătorului constituirea de garanţii pentru asigurarea plăţii ratelor, cum ar fi:
a) scrisoare de garanţie emisă de o bancă comercială română sau de o bancă comercială străină cu care o bancă română are relaţii de corespondent;
b) constituirea unei ipoteci pe spaţiul care face obiectul vânzării;
c) garanţia personală a unui fidejusor, persoană fizică sau juridică de cetăţenie, respectiv de naţionalitate română, în condiţiile Codului comercial, constând într-o obligaţie unilaterală şi necondiţionată de plată a ratei, dacă aceasta nu a fost achitată la termen, parţial ori integral, de către debitor.
(3) Vânzătorul va comunica cumpărătorului, cu 15 zile înainte de scadenţa fiecărei rate, cuantumul sumei datorate cu titlu de dobândă.
(4) În cazul în care cumpărătorul nu plăteşte la scadenţă două rate succesive, respectiv în cazul nerespectării prevederilor art. 11 alin. (3), după caz, contractul de vânzare-cumpărare se consideră rezolvit de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere şi fără altă formalitate.
ART. 13
(1) Terenul aferent spaţiului comercial sau de prestări de servicii se vinde o dată cu acesta, dacă este clarificată situaţia sa juridică şi dacă sunt îndeplinite condiţiile legale. Preţul de vânzare al terenului aferent se determină pornind de la valoarea de circulaţie a terenului, determinată pe baza următoarelor criterii:
a) situarea terenului în localitate;
b) categoria localităţii şi zona în cadrul localităţii, stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decât pentru agricultură sau silvicultură, cu modificările ulterioare.
(2) Terenul a cărui situaţie juridică se clarifică după data vânzării spaţiului comercial sau de prestări de servicii, cu excepţia celor care sunt proprietate publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, va fi vândut cumpărătorului spaţiului, la cererea acestuia, prin negociere directă, avându-se în vedere valoarea de circulaţie a terenului, stabilită potrivit alin. (1).
(3) Terenul proprietate publică, aferent spaţiului care se vinde, se atribuie direct cumpărătorului printr-un contract de concesiune. Prin derogare de la prevederile Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, concesiunea se face prin negociere directă între concedent şi concesionar, fără întocmirea unui studiu de oportunitate sau caiet de sarcini şi fără nici o formă de publicitate.
(4) Dreptul de proprietate asupra terenurilor poate fi dobândit numai de persoane fizice şi juridice române. Cumpărătorul spaţiului comercial sau de prestări de servicii, persoană fizică ori juridică străină, are dreptul de a i se concesiona terenul aferent în condiţiile prevăzute la alin. (3).
ART. 14
Cheltuielile ocazionate de organizarea şi desfăşurarea procedurilor de vânzare a spaţiului comercial sau de prestări de servicii, inclusiv publicitatea şi întocmirea raportului de evaluare, sunt suportate de vânzător din bugetul propriu şi, în cazul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, cheltuielile se deduc din încasările obţinute.
ART. 15
Sumele obţinute din vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii în condiţiile prezentei legi se fac venit la bugetul de stat în cotă de 15%, diferenţa fiind virată la bugetele locale respective, într-un cont special, şi va fi utilizată pentru realizarea unor proiecte de interes public, aprobate de consiliile judeţene sau de consiliile locale vânzătoare.
CAP. 3
Vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii prin negociere directă
ART. 16
Vânzarea spaţiilor comerciale, de prestări de servicii şi de producţie către comercianţii, respectiv prestatorii de servicii persoane fizice sau juridice, care le folosesc în baza unui contract de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune, asociere în participaţiune sau leasing, încheiat în condiţiile legii şi valabil la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face la solicitarea acestora, prin metoda negocierii directe. Nu beneficiază de aceste prevederi persoanele fizice sau juridice care au înregistrat restanţe la plata chiriei cel puţin 6 luni consecutive din momentul încheierii contractului cu vânzătorul, persoanele care nu au respectat prevederile contractului cu vânzătorul (subînchirieri nepermise, divizare în scopul unor asocieri nepermise), precum şi persoanele fizice sau juridice care au obligaţii neachitate faţă de stat la data vânzării spaţiului.
ART. 17
(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele prevăzute la art. 16 vor depune o solicitare scrisă de cumpărare la sediul vânzătorului.
(2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1) spaţiile comerciale pentru care nu s-a depus solicitarea de cumpărare se vor vinde prin licitaţie publică cu strigare, în condiţiile prezentei legi.
ART. 18
(1) Comisia comunică solicitantului decizia sa de admitere sau de respingere a cererii, în termen de 30 de zile de la data primirii cererii.
(2) Dacă solicitantul se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 4 lit. b) şi la art. 16, se trece la negocierea directă a vânzării spaţiului.
ART. 19
(1) Preţul de vânzare al spaţiului comercial sau de prestări de servicii se stabileşte prin negociere directă între cumpărător şi comisie, pornindu-se de la preţul minim de vânzare al spaţiului, determinat potrivit art. 8.
(2) Pentru stabilirea preţului minim de vânzare al spaţiilor raportul de evaluare va evidenţia valoarea investiţiilor efectuate de către solicitant.
(3) Deducerea valorii investiţiilor efectuate, indiferent de natura acestora, se face numai dacă acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au fost efectuate cu acordul proprietarului sau al titularului dreptului de administrare a spaţiului;
b) au fost executate pe baza unei autorizaţii de construire, în condiţiile legii.
(4) Valoarea investiţiilor deduse în condiţiile alin. (3) nu poate depăşi jumătate din valoarea stabilită prin raportul de evaluare.
(5) Dispoziţiile art. 8, 9 şi 10 privind contestaţia în justiţie se aplică în mod corespunzător.
CAP. 4
Vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii prin licitaţie publică cu strigare
ART. 20
Vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii, cu excepţia celor care se vând prin negociere directă în condiţiile prezentei legi, se realizează prin licitaţie publică cu strigare, cu adjudecare la cel mai mare preţ obţinut.
ART. 21
(1) Comisia va face public anunţul de vânzare a spaţiilor prevăzute în lista aprobată potrivit art. 5, în termen de 15 zile de la aprobarea listei.
(2) Anunţul de vânzare va cuprinde:
a) denumirea şi sediul vânzătorului, precum şi individualizarea spaţiului supus vânzării;
b) locul, data şi ora începerii licitaţiei;
c) numele, prenumele şi numărul de telefon ale persoanei desemnate să dea relaţii suplimentare;
d) documentele necesare pentru participarea la licitaţie;
e) garanţia de participare la licitaţie, constituită potrivit legii; garanţia de participare la licitaţie nu poate fi mai mică decât suma cheltuielilor ocazionate de organizarea şi desfăşurarea procedurilor de vânzare a spaţiului comercial sau de prestări de servicii, inclusiv publicitatea şi întocmirea raportului de evaluare;
f) taxa de participare la licitaţie.
(3) Sunt considerate documente necesare pentru participarea la licitaţie:
a) pentru societăţi comerciale:
1. copie de pe certificatul de înmatriculare eliberat de oficiul registrului comerţului, de pe actul constitutiv, inclusiv de pe toate actele adiţionale relevante şi de pe certificatul de înregistrare fiscală;
2. scrisoare de bonitate financiară, eliberată de o bancă comercială română;
3. dovada privind achitarea obligaţiilor fiscale, prin prezentarea unui certificat de atestare fiscală, eliberat de organul fiscal competent;
4. declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal al societăţii comerciale, din care să rezulte că aceasta nu se află în reorganizare judiciară sau faliment;
b) pentru comercianţi sau prestatori de servicii, persoane fizice sau asociaţii familiale: copie de pe actul de identitate şi de pe autorizaţia de funcţionare eliberată de autoritatea competentă sau de pe actul legal de constituire, după caz, precum şi de pe certificatul de atestare fiscală eliberat de organul fiscal competent.
(4) Anunţul de vânzare se publică în unul sau mai multe cotidiene locale şi naţionale de largă circulaţie şi se afişează la sediul vânzătorului, cu cel mult 30 de zile, dar nu mai puţin de 15 zile, înainte de data ţinerii licitaţiei.
ART. 22
(1) Licitaţia are loc la data stabilită în anunţul de vânzare şi este valabilă dacă s-au prezentat cel puţin 3 ofertanţi.
(2) Licitaţia se desfăşoară după regula licitaţiei competitive sau olandeze, respectiv la un preţ în urcare sau în cădere, în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă, cu pasul de licitare stabilit valoric, de 5% din preţul de pornire.
(3) În cazul în care nu se oferă preţul minim de vânzare, licitaţia va fi reluată după publicarea unui nou anunţ de vânzare, în termen de 5 zile de la desfăşurarea primei licitaţii, dar nu mai puţin de 7 zile înainte de data ţinerii celei de-a doua licitaţii.
(4) A doua licitaţie este valabilă dacă s-au prezentat cel puţin 2 ofertanţi.
(5) În cazul în care la a doua licitaţie nu se înregistrează o ofertă de cel puţin 50% din preţul minim de vânzare, comisia de licitaţie poate solicita participanţilor formularea de oferte de cumpărare cu plata preţului în rate.
CAP. 5
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 23
Procedurile de vânzare a spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii, aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor continua, cu recunoaşterea valabilităţii actelor şi a etapelor consumate până la această dată, potrivit dispoziţiilor legale anterioare.
ART. 24
(1) În cazul spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii trecute în proprietatea statului în condiţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, procedurile de vânzare sunt suspendate de drept până la data încheierii procedurilor de restituire, prevăzute de Legea nr. 10/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dreptului de a depune o solicitare în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1).
(2) Contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1) sunt nule.
ART. 25
Preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii vor comunica lunar Ministerului Administraţiei Publice, prin intermediul prefectului, stadiul procesului de vânzare a spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii, proprietate privată a statului, aflate în administrarea lor, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local.
ART. 26
Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală.
ART. 27
Alte litigii decât cele prevăzute la art. 8, 9 şi 10, cu privire la desfăşurarea procedurilor de vânzare a spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor judeţene, a consiliilor locale sau a regiilor autonome de sub autoritatea acestora, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ, nefiind obligatorie procedura prealabilă.
ART. 28
Spaţiile comerciale sau de prestări de servicii cumpărate în condiţiile prezentei legi nu pot fi înstrăinate prin acte între vii şi nu pot fi folosite decât pentru activităţi de producţie, de comerţ şi de prestări de servicii, timp de 3 ani de la data dobândirii.
ART. 29
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţii contrare se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 5 septembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 145 şi 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 23 septembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 145 şi 74 alin. (1) din Constituţia României.
Aboneaza-te la newsletter:
Cuvinte cheie:
